Cartea de identitate se obține sau se preschimbă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) de care aparține adresa ta de domiciliu, pe baza unei cereri, a actului vechi, a certificatului de naștere, a dovezii de adresă și a dovezii plății. O ceri când împlinești 14 ani, când actul expiră, când îți schimbi numele sau domiciliul, când datele sunt greșite ori când l-ai pierdut, ți-a fost furat sau s-a deteriorat.
Ghidul de mai jos adună într-un singur loc tot traseul: ce tipuri de acte de identitate există, când ești obligat să ceri unul nou, ce documente pregătești, cum faci programarea, ce se întâmplă la ghișeu și cum rezolvi cazurile care ies din tipar. Detaliile care se schimbă des, cum ar fi taxa, programul de lucru sau unele termene, le verifici la serviciul tău de evidență, în forma în vigoare la momentul cererii.
Ce este cartea de identitate și cine trebuie să o aibă
Cartea de identitate este documentul care dovedește identitatea, cetățenia română și adresa de domiciliu a titularului, iar orice cetățean român cu domiciliul în țară este obligat să o aibă de la 14 ani. Regimul ei este stabilit de legislația privind evidența persoanelor, domiciliul, reședința și actele de identitate, cu ultima formă publicată pe portalurile oficiale ale statului.
Pe lângă dovada identității, actul are câteva roluri practice pe care le simți zilnic:
- dovada domiciliului la bancă, la notar, la medicul de familie sau la înscrierea copilului la școală;
- document de călătorie în statele Uniunii Europene și în alte state care îl acceptă prin acorduri;
- cheie pentru alte acte: fără o carte de identitate valabilă nu poți cere pașaport, permis de conducere sau înmatricularea unei mașini;
- instrument de autentificare online, în cazul cărții electronice, care are un cip cu certificate digitale.
Instituția care o eliberează este SPCLEP, aflat de obicei în clădirea primăriei sau într-o clădire separată din oraș. Activitatea lor este coordonată la nivel național de structura de evidență a persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne.
Tipurile de acte de identitate în vigoare
În România circulă mai multe tipuri de acte de identitate, iar cel pe care îl primești depinde de momentul cererii și de situația ta. Toate dovedesc identitatea, dar nu au aceleași funcții și nu sunt acceptate în aceleași situații.
| Tip de act | Ce este | Folosire ca act de călătorie | Observații |
|---|---|---|---|
| Cartea electronică de identitate (CEI) | card cu cip, cu date biometrice și certificate digitale | da, în statele care acceptă cartea de identitate | adresa nu mai e tipărită pe card, ci stocată în cip |
| Cartea de identitate clasică | cardul fără cip, cu adresa tipărită | da, în aceleași condiții | rămâne valabilă până la data înscrisă pe ea, în limitele regulilor europene |
| Cartea de identitate provizorie (CIP) | document temporar, eliberat în situații speciale | nu | valabilitate scurtă, nu înlocuiește un act de călătorie |
| Buletinul de identitate vechi (carnet) | modelul de dinainte de cardurile actuale | nu | nu mai este valabil, se preschimbă |
Cartea electronică a devenit treptat modelul eliberat în mod obișnuit, iar despre cip, coduri PIN și utilizări vorbim pe larg în ghidul despre cartea electronică de identitate. Când nu poți depune toate actele cerute, primești uneori Cartea de identitate provizorie: când și cui se eliberează, un document cu valabilitate limitată.
Important: La nivel european există un calendar de retragere a cărților de identitate care nu respectă noile standarde de securitate. Dacă ai un model mai vechi și călătorești des, verifică la SPCLEP dacă îl poți folosi în continuare ca document de călătorie.
Când trebuie să ceri o carte de identitate nouă
Ceri o carte de identitate nouă de fiecare dată când datele de pe ea nu mai corespund realității sau când actul nu mai poate fi folosit. Legea stabilește un termen scurt pentru depunerea cererii, care curge de la momentul în care a apărut situația (de regulă 15 zile; verifică forma în vigoare).
Situațiile cele mai frecvente sunt:
- Împlinirea vârstei de 14 ani, pentru primul act; pașii pentru adolescenți sunt explicați în ghidul despre primul buletin.
- Expirarea actului; cererea se poate depune și cu câteva luni înainte de data expirării (în mod obișnuit, cu până la 180 de zile; verifică forma în vigoare).
- Schimbarea numelui prin căsătorie, divorț sau pe cale administrativă.
- Schimbarea domiciliului, cu reguli diferite pentru cartea clasică și pentru cea electronică, detaliate în Schimbarea domiciliului în buletin: acte și pași.
- Pierderea, furtul sau distrugerea actului; pașii urgenți sunt în ghidul pentru buletinul pierdut sau furat.
- Deteriorarea, când fotografia, datele sau elementele de siguranță nu se mai văd clar.
- Date greșite înscrise pe act sau modificarea altor date de stare civilă (sexul, data nașterii rectificată prin hotărâre).
- Schimbarea semnificativă a fizionomiei, când fotografia nu te mai reprezintă.
Ce se întâmplă dacă întârzii
Folosirea unui act expirat sau întârzierea cererii poate fi sancționată cu amendă contravențională, iar practic te blochează la orice instituție care îți cere un act valabil. Banca, notarul sau ghișeul de la Poștă nu acceptă un act expirat, chiar dacă mai ai câteva zile până la programare.
Cât este valabilă cartea de identitate
Valabilitatea depinde de vârsta titularului la data eliberării și de tipul actului, iar data expirării este tipărită pe card. Reperele de mai jos sunt orientative și se verifică în forma în vigoare, pentru că pot fi modificate prin acte normative noi.
| Vârsta la eliberare | Carte de identitate clasică (orientativ) | Carte electronică (orientativ) |
|---|---|---|
| sub 14 ani | nu se eliberează | se poate elibera la cerere, cu valabilitate scurtă |
| 14–18 ani | 4 ani | 4 ani |
| 18–25 ani | 7 ani | de regulă 10 ani |
| 25–55 ani | 10 ani | de regulă 10 ani |
| peste 55 de ani | nelimitat, în regimul clasic | se verifică regula aplicabilă la SPCLEP |
Sfat: Notează data expirării în calendarul telefonului, cu o alertă cu patru luni înainte. Ai timp să prinzi o programare convenabilă și să-ți refaci, la nevoie, certificatul de naștere deteriorat.
Actele necesare pentru eliberare sau preschimbare
Pentru o carte de identitate nouă pregătești, în principiu, cererea, actul vechi, certificatul de naștere, dovada adresei de domiciliu și dovada plății. Lista exactă diferă după motivul cererii, așa că o verifici pe site-ul SPCLEP sau la telefon înainte de drum.
Documentele de bază
- cererea pentru eliberarea actului de identitate, completată la ghișeu sau descărcată de pe site-ul serviciului;
- actul de identitate vechi, dacă îl ai;
- certificatul de naștere, în original; dacă e rupt sau ilizibil, ceri mai întâi un duplicat, cum explicăm în Duplicatul certificatului de naștere: unde și cum îl ceri;
- certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț, dacă e cazul;
- certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani, în unele situații;
- dovada adresei de domiciliu;
- dovada plății contravalorii actului, la ghișeu, prin bancă sau online, de exemplu prin plata pe ghiseul.ro, dacă serviciul tău o acceptă.
Cum dovedești adresa de domiciliu
Dovada adresei este partea care ridică cele mai multe probleme. Se acceptă de regulă unul dintre următoarele:
- actul de proprietate al locuinței (contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor, contract de donație), pe numele tău sau al soțului;
- contractul de închiriere sau de comodat, înregistrat la organul fiscal (ANAF), în condițiile cerute de SPCLEP;
- declarația proprietarului (găzduitorului) că te primește în locuință, dată în fața funcționarului sau autentificată la notar, însoțită de actul de proprietate;
- în mediul rural, verificarea în registrul agricol, în anumite cazuri.
Dacă strada și-a schimbat numele sau numerotarea, poate fi nevoie de Certificatul de nomenclatură stradală: ce este și când îl ceri de la primărie, ca adresa din actul de proprietate să corespundă cu cea din evidențe.
Atenție: Copiile simple nu înlocuiesc originalele. Duci actele în original, iar funcționarul face sau îți cere copiile necesare.
Unde mergi și cum faci programarea
Cererea se depune la SPCLEP de care aparține domiciliul tău, iar în multe orașe poți depune și la alt serviciu de evidență din țară, cu un termen de eliberare mai lung. Programarea se face, după caz, pe portalul Ministerului Afacerilor Interne (hub.mai.gov.ro), pe site-ul serviciului local, telefonic sau direct la ghișeu, în funcție de organizarea fiecărui oraș.
Ce reții despre programare
- Unele servicii primesc doar cu programare, altele păstrează și ore pentru publicul fără programare.
- Programarea online cere, de regulă, datele tale de identificare și o adresă de e-mail sau un număr de telefon.
- Dacă nu mai poți ajunge, anulează programarea, ca locul să fie preluat de altcineva.
- Pentru cereri depuse la alt serviciu decât cel de domiciliu, întreabă ce termen de eliberare se aplică.
Un ghid general despre platformele de programare și despre cum eviți cozile găsești în Programările online la instituții: cum eviți cozile.
Ce se întâmplă la ghișeu, pas cu pas
Ziua depunerii durează de obicei puțin dacă ai toate actele în ordine, iar actul îl ridici ulterior, la data comunicată de funcționar. Procedura poate varia ușor de la un oraș la altul, dar pașii de bază sunt aceiași.
- Verificarea actelor: funcționarul compară documentele cu datele din Registrul național de evidență a persoanelor.
- Completarea și semnarea cererii, dacă nu ai adus-o gata completată.
- Fotografierea la ghișeu; nu mai aduci fotografii pentru cartea de identitate obișnuită.
- Preluarea amprentelor și a semnăturii, pentru cartea electronică, de la vârsta stabilită de lege.
- Primirea dovezii de depunere, cu data la care poți ridica actul.
- Ridicarea actului, personal, cu predarea actului vechi; la cartea electronică primești și informații despre codurile PIN.
Cum te pregătești pentru fotografie
Fotografia se face pe loc, din față, cu fața descoperită și expresie neutră. Ochelarii cu lentile colorate și accesoriile care acoperă fața nu sunt acceptate; acoperământul capului se admite, de regulă, doar din motive religioase sau medicale, cu fața complet vizibilă.
Greșeli frecvente care te trimit acasă
Cele mai multe drumuri în plus vin din câteva greșeli repetate, ușor de prevenit cu o verificare de cinci minute înainte de plecare.
- Certificatul de naștere uitat sau adus doar în copie.
- Contract de închiriere neînregistrat la organul fiscal, deși serviciul cere această formalitate.
- Proprietarul care nu vine la ghișeu, fără o declarație autentificată la notar.
- Plata unei sume greșite sau pentru alt tip de act.
- Cererea depusă prea devreme față de data expirării, peste limita acceptată.
- Neverificarea datelor la ridicare; o greșeală observată pe loc se corectează mai ușor.
| Problemă | Cum o previi |
|---|---|
| certificat de naștere deteriorat | ceri duplicatul cu câteva săptămâni înainte |
| adresă schimbată de primărie | obții certificatul de nomenclatură stradală |
| găzduitor indisponibil | faci declarația la notar din timp |
| act pierdut în ziua depunerii | anunți pierderea și ceri lista actelor pentru această situație |
Situațiile speciale
Unele cereri nu se încadrează în traseul obișnuit și au reguli proprii. Cele mai frecvente sunt cele de mai jos.
Persoanele care nu se pot deplasa
Pentru persoanele imobilizate la pat sau internate, SPCLEP poate trimite un lucrător cu echipamentul mobil la domiciliu sau la spital. De regulă, un membru al familiei depune o solicitare și un document medical care atestă imposibilitatea deplasării.
Cetățenii cu domiciliul în străinătate
Românii cu domiciliul în altă țară au un regim separat: folosesc pașaportul pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate și, în anumite situații, pot primi în țară un act cu mențiunea reședinței. Actele de stare civilă emise de autoritățile străine trebuie, în general, mai întâi transcrise în registrele românești, cum explicăm în Transcrierea certificatelor emise în străinătate: pași.
Persoanele fără un act de domiciliu
Cine nu poate dovedi o adresă primește, în anumite condiții, o carte de identitate provizorie sau o mențiune specială, după verificările făcute de poliție sau de autoritatea locală. Fiecare caz se discută la ghișeu.
Schimbarea numelui
După căsătorie sau divorț, cartea de identitate este primul act care se schimbă, iar restul documentelor urmează pe baza ei. Ordinea completă este explicată în Schimbarea numelui după căsătorie: ce acte actualizezi.
Cartea de identitate și celelalte acte
Cartea de identitate este primul document de actualizat, iar pe baza ei îți refaci restul actelor. Când se schimbă numele sau adresa, ordinea firească este: carte de identitate, apoi celelalte documente.
- Pașaportul se cere cu o carte de identitate valabilă, cum vezi în Pașaportul simplu electronic: acte, programare și ridicare.
- Permisul de conducere se preschimbă dacă îți schimbi numele; detalii în Permisul de conducere: ghid complet al formalităților.
- Certificatul de înmatriculare al mașinii trebuie actualizat la schimbarea domiciliului.
- Contractele de utilități, banca și platformele online se actualizează după primirea noului act.
Lista completă a documentelor de actualizat după o mutare o găsești în După mutare: lista actelor și contractelor de actualizat.
Ce merită reținut
Cartea de identitate se rezolvă ușor dacă pornești din timp și duci actele în original. Află ce cere serviciul tău de evidență, verifică data expirării, pregătește certificatul de naștere și dovada adresei, fă programarea și verifică datele la ridicare. Regulile se pot schimba, iar pentru cazurile complicate (moșteniri nefinalizate, acte străine, situații de tutelă) informația corectă o dau SPCLEP și, la nevoie, un avocat sau un notar.
De reținut:
- cererea se depune la SPCLEP de domiciliu, de regulă cu programare;
- duci actul vechi, certificatul de naștere, dovada adresei și dovada plății;
- termenele și taxa se verifică în forma în vigoare;
- cartea electronică păstrează adresa în cip, nu pe card;
- după noul act îți actualizezi pașaportul, permisul, mașina și contractele.
Întrebări frecvente
Pot depune cererea pentru buletin în alt oraș decât cel de domiciliu?
Da, în multe cazuri poți depune la orice serviciu de evidență din țară. Termenul de eliberare este de obicei mai lung decât la serviciul de domiciliu, așa că întreabă înainte.
Trebuie să aduc fotografii pentru cartea de identitate?
Nu, pentru cartea de identitate obișnuită fotografia se face la ghișeu. Pentru unele acte provizorii ți se poate cere o fotografie, așa că verifică lista serviciului.
Cu cât timp înainte de expirare pot cere actul nou?
În mod obișnuit, cu câteva luni înainte, în limita stabilită de lege (de regulă 180 de zile). Verifică limita în forma în vigoare la SPCLEP.
Pot ridica altcineva cartea mea de identitate?
De regulă, nu: actul de identitate se ridică personal, iar la minori împreună cu părintele. Excepțiile, cum ar fi persoanele imobilizate, se stabilesc cu serviciul de evidență.
Ce fac dacă observ o greșeală pe actul nou?
Semnalezi imediat funcționarului, înainte de a pleca de la ghișeu. Dacă greșeala aparține instituției, actul se reface fără ca vina să-ți fie imputată.
