Certificatul de naștere al copilului se obține declarând nașterea la oficiul de stare civilă, cu certificatul medical constatator al nașterii eliberat de maternitate și cu actele de identitate ale părinților. Declarația o face, de obicei, unul dintre părinți, iar ofițerul de stare civilă întocmește actul de naștere, atribuie copilului codul numeric personal și eliberează certificatul.
Pentru majoritatea familiilor, pasul durează o singură vizită, dacă dosarul e complet. Mai jos găsești ce acte trebuie să ai, cum se stabilesc numele și prenumele copilului, ce se schimbă când părinții nu sunt căsătoriți și ce urmează după ce ai certificatul în mână.
Ce înseamnă înregistrarea nașterii
Înregistrarea nașterii este întocmirea actului de naștere în registrul de stare civilă, pe baza declarației unui părinte și a documentului medical care confirmă nașterea. Din acel moment, copilul există juridic: are nume, prenume, cod numeric personal și filiație stabilită față de părinți.
Actul de naștere se păstrează la primărie, iar certificatul de naștere este documentul care îl dovedește. Diferența dintre cele două și felul în care funcționează registrele sunt explicate în ghidul complet al actelor de stare civilă. Pe scurt, certificatul se poate înlocui oricând, pe când actul rămâne neschimbat, cu eventuale mențiuni adăugate în timp.
De ce contează să o faci la timp
Legea stabilește un termen scurt pentru declararea nașterii, socotit de la data nașterii. În forma cunoscută a legii, termenul este de 30 de zile pentru copilul născut viu și mult mai scurt pentru copilul născut mort. Peste termen, procedura devine mai lungă și poate cere aprobări sau verificări suplimentare. Verifică forma în vigoare la oficiul de stare civilă, pentru că aceste termene au fost modificate de-a lungul timpului.
Cine declară nașterea și unde
Nașterea o declară, de regulă, mama sau tatăl copilului, la oficiul de stare civilă al localității unde s-a născut copilul, adică acolo unde se află maternitatea. Dacă părinții nu pot face declarația, legea permite ca ea să fie făcută de alte persoane: rude, persoane care au fost de față la naștere, medicul sau reprezentantul unității sanitare.
| Situația | Cine poate face declarația |
|---|---|
| Părinți căsătoriți | oricare dintre părinți |
| Părinți necăsătoriți, tatăl recunoaște copilul | mama sau tatăl, cu prezența tatălui pentru recunoaștere |
| Părinții nu se pot prezenta | o rudă sau o persoană care a luat cunoștință de naștere |
| Copil născut în afara spitalului | părintele, cu document medical eliberat după examinare |
| Copil părăsit sau cu părinți necunoscuți | procedură specială, prin autoritățile de protecție a copilului |
În unele localități există și variante de înregistrare la alt oficiu decât cel al locului nașterii, de exemplu la domiciliul mamei. Întreabă la oficiul de stare civilă dacă situația ta permite o astfel de variantă, înainte să faci drumul.
Sfat: Sună la oficiul de stare civilă încă din ultimele săptămâni de sarcină și întreabă care e programul, dacă trebuie programare și ce acte cer exact. Tatăl poate rezolva totul cât timp mama este încă în maternitate.
Actele de care ai nevoie
Dosarul de bază cuprinde documentul medical al nașterii și actele de identitate ale părinților, la care se adaugă certificatul de căsătorie, dacă părinții sunt căsătoriți. Lista exactă o stabilește oficiul, dar pornește de la următoarele:
- Certificatul medical constatator al nașterii, în original, eliberat de maternitate sau de medicul care a asistat nașterea.
- Actele de identitate ale ambilor părinți, valabile, în original și copie.
- Certificatul de căsătorie al părinților, în original și copie, dacă sunt căsătoriți.
- Actul de identitate al declarantului, dacă declarația nu o face unul dintre părinți.
- Certificatele de naștere ale părinților, uneori, mai ales când datele din buletin nu sunt suficiente.
- Documente suplimentare pentru situații speciale: hotărârea de divorț a mamei, actele unui părinte străin, traduse și, după caz, apostilate.
Atenție: Dacă mama a divorțat sau a rămas văduvă de puțin timp, legea are reguli speciale privind prezumția de paternitate. Spune acest lucru ofițerului de stare civilă de la început, ca actul să fie întocmit corect, iar pentru cazurile complicate cere sfatul unui avocat.
Numele de familie și prenumele copilului
Copilul primește numele de familie comun al părinților, dacă acesta există, iar prenumele îl aleg părinții de comun acord. Regulile diferă ușor în funcție de situația părinților.
Când părinții sunt căsătoriți
- dacă au un nume de familie comun, copilul îl primește pe acesta;
- dacă au nume diferite, aleg împreună fie numele unuia dintre ei, fie numele lor reunite;
- dacă nu se înțeleg, decide instanța, așa că merită să discutați înainte de naștere.
Când părinții nu sunt căsătoriți
Dacă paternitatea este stabilită în același timp cu nașterea, prin recunoașterea tatălui la starea civilă, părinții aleg de comun acord numele copilului, după aceleași reguli. Dacă tatăl nu recunoaște copilul, acesta primește numele mamei, iar recunoașterea se poate face și ulterior; atunci numele copilului se poate schimba printr-o mențiune pe actul de naștere.
Prenumele
Prenumele se aleg liber, unul sau mai multe, dar ofițerul de stare civilă poate refuza prenumele indecente, ridicole sau care ar putea afecta interesul copilului, explicând motivul și propunând părinților să aleagă altul. Verifică ortografia înainte de semnare: o literă greșită în certificat se corectează mai târziu doar prin procedura de rectificare.
Pașii la ghișeu, în ordine
Înregistrarea propriu-zisă urmează aceeași succesiune în aproape toate primăriile. Știind-o, poți verifica fiecare etapă pe loc.
- Prezinți actele și certificatul medical constatator al nașterii.
- Completezi sau semnezi declarația de naștere, cu datele copilului și ale părinților.
- Dacă e cazul, tatăl semnează declarația de recunoaștere a copilului.
- Ofițerul de stare civilă întocmește actul de naștere și ți-l citește sau ți-l arată pentru verificare.
- Semnezi actul, după ce ai verificat numele, prenumele, data și locul nașterii.
- Primești certificatul de naștere, imediat sau la data anunțată de oficiu.
| Etapă | Ce verifici | De ce contează |
|---|---|---|
| Declarația | numele părinților exact ca în buletin | neconcordanțele blochează alte acte |
| Actul de naștere | ortografia prenumelor, diacriticele | rectificarea ulterioară durează |
| Certificatul | codul numeric personal, data nașterii | CNP-ul apare în toate documentele copilului |
| Ridicarea | seria și numărul certificatului | le vei completa în multe cereri |
Ce faci după ce primești certificatul
Certificatul de naștere deschide o serie de alte formalități, unele cu termene proprii. Fă o listă și bifează-le pe rând:
- înscrierea la medicul de familie, pentru vaccinări și controale periodice;
- alocația de stat pentru copii, a cărei cerere se depune de regulă la primăria de domiciliu sau online, plata fiind făcută prin agenția județeană pentru plăți și inspecție socială (AJPIS);
- indemnizația sau concediul pentru creșterea copilului, cerută tot prin primărie și aprobată de AJPIS, cu documente de la angajator;
- pașaportul copilului, dacă plecați în străinătate, cu acordul ambilor părinți, detaliat în Pașaportul pentru copii: acordul părinților și actele necesare;
- informarea angajatorului și a asigurării de sănătate, pentru coasigurarea copilului.
Pentru fiecare dintre aceste beneficii, condițiile, sumele și termenele se schimbă periodic, așa că verifică forma în vigoare pe site-ul AJPIS sau la primărie. Până la 14 ani, certificatul de naștere este documentul de bază al copilului, iar actul de identitate se obține după reguli separate, explicate în Primul buletin la 14 ani: acte, prezență și programare.
Situații speciale
Câteva cazuri ies din tiparul obișnuit și merită pregătite separat.
Copilul născut în străinătate
Dacă un copil cu părinți români s-a născut în altă țară, nașterea se înregistrează mai întâi acolo, iar apoi actul străin se transcrie în registrele românești. Fără transcriere, copilul nu poate primi certificat de naștere românesc, deci nici pașaport sau buletin românesc. Pașii sunt în ghidul despre transcrierea certificatelor emise în străinătate.
Un părinte este cetățean străin
Actele părintelui străin se prezintă traduse în limba română de un traducător autorizat și, după caz, apostilate sau supralegalizate. Numele copilului poate fi influențat și de legea țării celuilalt părinte, așa că discută din timp cu oficiul de stare civilă. Dacă veți folosi certificatul și în țara acelui părinte, un formular multilingv poate scuti de traducere, cum vezi în Extrasul multilingv de stare civilă: când îl folosești.
Nașterea în afara maternității
Când copilul se naște acasă, în ambulanță sau în drum spre spital, lipsește certificatul medical eliberat automat de maternitate. În acest caz, mama și copilul trebuie examinați cât mai repede de un medic, care constată nașterea și eliberează documentul medical necesar declarării. Dacă mama ajunge oricum la spital după naștere, unitatea sanitară întocmește de regulă actele. Fără un document medical, oficiul de stare civilă nu poate înregistra nașterea în procedura obișnuită, iar situația se lungește. Păstrează orice document primit de la echipajul medical și întreabă imediat oficiul ce mai trebuie adăugat la dosar.
Ai pierdut certificatul
Actul de naștere rămâne în registru, așa că poți cere oricând un nou exemplar, după procedura explicată în Duplicatul certificatului de naștere: unde și cum îl ceri.
Ideile principale
Înregistrarea nașterii este una dintre cele mai simple formalități, dacă o faci în termen și cu dosarul complet. Un părinte merge la oficiul de stare civilă cu certificatul medical de la maternitate, cu buletinele și, după caz, cu certificatul de căsătorie, verifică atent datele înainte de semnare și pleacă cu certificatul copilului.
De reținut:
- declară nașterea în termenul legal, verificând forma în vigoare;
- verifică ortografia numelui și a prenumelor înainte să semnezi actul;
- la părinții necăsătoriți, recunoașterea tatălui se poate face odată cu declararea;
- certificatul este baza pentru alocație, medic de familie și pașaport;
- informațiile sunt generale, iar pentru cazuri complicate ceri sfatul oficiului de stare civilă sau al unui avocat.
Întrebări frecvente
Poate declara nașterea doar tatăl?
Da, oricare dintre părinți poate declara nașterea, cu actele ambilor părinți și cu certificatul medical constatator. La părinții necăsătoriți, tatăl trebuie să fie prezent dacă recunoaște copilul.
Cât durează eliberarea certificatului de naștere?
În multe oficii, certificatul se eliberează în aceeași zi sau în câteva zile de la declarare. Durata exactă depinde de primărie, așa că întreabă la depunere.
Ce se întâmplă dacă depășesc termenul de declarare?
Nașterea se poate înregistra și după termen, dar procedura e mai lungă și poate cere aprobări sau verificări suplimentare. Mergi cât mai repede la oficiul de stare civilă și întreabă ce documente în plus îți trebuie.
Pot schimba prenumele copilului după înregistrare?
Doar prin procedura de schimbare a numelui pe cale administrativă sau, pentru erori, prin rectificare. De aceea merită verificat prenumele cu atenție înainte de semnare.
Trebuie să plătesc ceva pentru certificatul de naștere?
Prima eliberare a certificatului la înregistrarea nașterii este, de regulă, fără taxă. Pentru alte documente sau servicii, verifică la oficiu dacă se percepe o taxă.
