Căsătoria cu un cetățean străin: actele și pașii în România

Căsătoria cu un cetățean străin în România se încheie la oficiul de stare civilă, după același tipar ca orice altă căsătorie civilă, dar cu un dosar în plus: documentele care arată că partenerul străin poate să se căsătorească, traduse în limba română. Partea mai migăloasă nu este ceremonia, ci strângerea la timp a actelor din străinătate.

Termenele variază de la o primărie la alta, iar țara partenerului schimbă lista de acte. De aceea, întâi afli ce cere oficiul de stare civilă unde vrei să te căsătorești, apoi te ocupi de documentele din străinătate, care sunt cele mai lente.

Ce acte depui tu, ca cetățean român?

Ca cetățean român depui actul de identitate, certificatul de naștere, certificatul medical prenupțial și, dacă ai mai fost căsătorit, actele care dovedesc desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare. Declarația de căsătorie o semnați amândoi, în fața ofițerului de stare civilă.

Lista obișnuită:

• actul de identitate valabil;
• certificatul de naștere, în original, plus o copie;
• certificatul medical prenupțial, eliberat în condițiile cerute de lege;
• certificatul de divorț sau de deces al fostului soț, dacă ai mai fost căsătorit;
• declarația de căsătorie, completată la ghișeu.

Detaliile despre căsătoria civilă obișnuită le găsești în Căsătoria civilă: actele necesare și pașii la starea civilă, iar pentru restul certificatelor folosește ghidul actelor de stare civilă.

Ce acte aduce partenerul străin?

Partenerul străin aduce pașaportul sau documentul de identitate, actul de naștere, dovada ședinței legale în România, dacă este cazul, și un document care arată că poate să se căsătorească. Acest ultim act poartă nume diferite: certificat de capacitate matrimonială, adeverință de celibat sau declarație autentificată.

Documentele străine se prezintă, de regulă, în original, cu traducere autorizată în limba română și cu apostila sau supralegalizarea, în funcție de țară. Pentru procedura apostilei, vezi Apostila de la Haga: cum pregătești actele pentru străinătate.

Pentru cetățenii din state membre ale Uniunii Europene, formalitățile sunt adesea mai simple, iar formularele multilingve scutesc de unele traduceri. Pentru ceilalți, apostila și traducerea sunt aproape sigur necesare.

Atenție: Documentele străine au, de obicei, o durată scurtă de valabilitate, calculată de la data emiterii. Nu le scoate cu luni înainte de data dorită pentru căsătorie.

În ce ordine strângi documentele?

Cel mai simplu este să începi cu actele care durează cel mai mult, adică cele din străinătate, și să închei cu cele care se obțin rapid în România. O ordine realistă ajută la economisirea timpului.

Dacă urmezi această ordine, evită situația în care ai toate actele românești, dar îți lipsește unul din străinătate, iar data căsătoriei trebuie amânată.

Cum alegi traducătorul și limba ceremoniei?

Traducerea documentelor se face de un traducător autorizat, ale cărui semnătură și ștampilă sunt recunoscute de instituții. Poți afla despre cerințe în Traducerea autorizată a certificatelor de stare civilă. Dacă partenerul nu vorbește limba română, la ceremonie participă, de obicei, un interpret, iar oficiul îți spune dacă îl aduci tu sau poți folosi unul indicat de ei.

Câteva întrebări de pus la depunere:

• este necesar un interpret la oficiere?
• trebuie interpretul să fie autorizat?
• în ce interval înainte de data căsătoriei se depune dosarul?
• se acceptă documente în formă electronică, acolo unde țara de origine le oferă așa?

Răspunsurile diferă de la primărie la primărie, așa că notează-le și păstrează numele funcționarului cu care ai vorbit.

Ce greșeli întârzie dosarul unei căsătorii cu un străin?

Cele mai multe întârzieri vin din documentele străine: expirate, netraduse sau fără apostilă. Un dosar incomplet nu este refuzat definitiv, dar data oficierii se mută până la completare, iar locurile de la unele primării se rezervă cu săptămâni înainte.

Greșeli care apar des:

• numele partenerului este scris diferit în pașaport și în actul de naștere, iar traducerea preia varianta greșită;
• documentul care dovedește starea civilă a fost emis cu mult înainte și nu mai este acceptat;
• traducerea este făcută de o persoană fără autorizare;
• actele electronice sunt tipărite acasă, deși oficiul cere originale, caz în care te ajută pagina despre Documentele electronice: când sunt acceptate de instituții.

Ține un dosar fizic cu tot ce ai depus și o listă cu data fiecărei cereri. Dacă ceva se pierde la poștă sau trebuie refăcut, știi exact de unde reiei.

Ce faci după căsătorie?

După căsătorie primești certificatul românesc, pe care îl folosești pentru actualizarea actelor din România. Dacă partenerul vrea ca actul să fie recunoscut în țara lui, el va trebui, de obicei, să transcrie certificatul acolo, cu extras multilingv sau cu apostilă.

Poți avea nevoie de:

• extras multilingv, pentru state care aplică acest formular, explicat în Extrasul multilingv de stare civilă: când îl folosești;
• apostilă, pentru state care o cer;
• transcrierea căsătoriei la autoritatea partenerului.

Dacă vrei să-ți schimbi numele după căsătorie, urmează pașii din Schimbarea numelui după căsătorie: ce acte actualizezi. Pentru partenerul străin, regulile numelui depind de legea lui națională.

Pe aceeași temă, citește și Adeverința de celibat: când o ceri și cum o obții.