Acte de identitate

CNP-ul: ce înseamnă cifrele și unde ți se cere

CNP-ul explicat pe cifre: ce arată prima cifră, data nașterii, județul și cifra de control, când îl dai și cum îl protejezi de folosirea abuzivă.

De Publicația GhidulZilei6 min de citit
Șir de cifre scrise pe o pagină de caiet, ca într-un cod numeric personal
Cuprins 7 secțiuni

CNP-ul (codul numeric personal) este un număr de 13 cifre care te identifică în evidențele statului de la naștere și până la sfârșitul vieții. Nu este un număr ales la întâmplare: fiecare grup de cifre spune ceva despre tine, iar ultima cifră servește la verificarea corectitudinii întregului cod. Îl găsești pe cartea de identitate, pe certificatul de naștere, pe permis și pe aproape orice contract important.

Mulți oameni îl scriu zilnic pe formulare fără să știe ce înseamnă el sau cât de periculos poate fi dacă ajunge la persoana nepotrivită. Mai jos vezi cum se citește un CNP, cum se calculează cifra de control, unde ești obligat să îl dai și cum îți limitezi riscurile.

Ce este CNP-ul și cine îl primește?

CNP-ul este un identificator unic, atribuit de autoritățile care țin evidența populației, și nu se repetă la două persoane. Îl primești când ți se înregistrează nașterea, iar de regulă apare imediat pe certificatul de naștere. Cetățenii străini cu drept de ședere pe termen lung primesc și ei un cod de același tip, cu o primă cifră diferită.

Primul act de identitate pe care apare codul este, la majoritatea oamenilor, buletinul de la 14 ani, despre care vezi detalii în Primul buletin la 14 ani: acte, prezență și programare. Rolul lui este practic: instituțiile îl folosesc ca să nu te confunde cu un omonim. Două persoane pot avea același nume și aceeași dată de naștere, dar nu vor avea același CNP. Tocmai de aceea este cerut la contracte de muncă, la bancă, la medic sau la depunerea declarațiilor fiscale.

Cum se citește un CNP cifră cu cifră?

Un CNP se citește de la stânga la dreapta, pe grupuri: sex și secol, data nașterii, județ, număr de ordine și cifra de control. Tabelul de mai jos le pune în ordine.

PozițieNotareCe arată
1Ssexul și secolul nașterii
2–3AAultimele două cifre ale anului nașterii
4–5LLluna nașterii
6–7ZZziua nașterii
8–9JJcodul județului (sau al sectorului, în București)
10–12NNNnumăr de ordine din evidența acelei zile
13Ccifra de control

Prima cifră: sexul și secolul

Prima cifră nu înseamnă doar „bărbat” sau „femeie”, ci combină sexul cu secolul nașterii. Cifrele 1 și 2 corespund bărbaților și, respectiv, femeilor născuți între 1900 și 1999. Cifrele 5 și 6 sunt pentru cei născuți după anul 2000. Cifrele 3 și 4 acoperă secolul al XIX-lea, iar 7 și 8 sunt rezervate străinilor cu rezidență în România; cifra 9 se folosește pentru alți străini.

Județul și numărul de ordine

Cele două cifre de după dată indică județul în care s-a făcut înregistrarea. Alba are 01, Arad 02 și tot așa, în ordine alfabetică, până la 39 pentru Vrancea. Urmează codurile pentru București (40, plus câte un cod separat pentru fiecare sector) și cele pentru Călărași și Giurgiu (51 și 52). Cele trei cifre următoare sunt doar un număr de ordine: ele despart între ei oamenii înregistrați în aceeași zi, în același județ.

Sfat: Dacă vrei să verifici dacă ai copiat corect un CNP într-un formular, compară întâi data nașterii din cifrele 2–7 cu cea din buletin. O diferență arată imediat o greșeală de tastare.

Ce face cifra de control?

Ultima cifră a CNP-ului este un mecanism de verificare, nu o informație despre tine. Se calculează astfel: fiecare dintre primele 12 cifre se înmulțește cu cifra corespunzătoare din șirul 279146358279, rezultatele se adună, iar suma se împarte la 11. Restul împărțirii este cifra de control; dacă restul este 10, cifra de control este 1.

Practic, un program poate respinge un CNP greșit chiar înainte să caute în vreo bază de date. Acesta este motivul pentru care formularele online îți spun uneori că „CNP-ul nu este valid” după ce ai greșit o singură cifră.

Sertar încuiat cu un dosar de documente, pentru protejarea datelor personale

Când ești obligat să dai CNP-ul?

CNP-ul îl ceri sau îl dai atunci când există un temei legal pentru prelucrarea lui, adică atunci când legea sau o obligație contractuală o cere. Situațiile obișnuite sunt:

  • la instituțiile publice: starea civilă, evidența populației, fisc, casa de pensii, casa de asigurări de sănătate;
  • la angajare, pentru contractul de muncă și declararea ta în registrul salariaților;
  • la bancă, la deschiderea unui cont sau la un credit;
  • la medic, pentru identificarea în sistemul de asigurări;
  • la contractele cu utilități, unde furnizorul trebuie să îl identifice pe titular.

În schimb, o recepție de hotel are nevoie să îți noteze datele de identificare, dar un magazin online care îți vinde o pereche de pantofi nu are, de obicei, niciun motiv să îți ceară CNP-ul. La fel, un concurs de pe rețelele sociale sau o înscriere la o promoție nu justifică un asemenea cod. Dacă ți se cere fără explicație, ai dreptul să întrebi ce scop are și pe ce temei îl cer.

Cum îți protejezi CNP-ul

CNP-ul nu este secret în sensul unei parole, dar combinat cu numele și adresa poate fi folosit pentru fraude: contracte încheiate în numele tău, credite, abonamente sau pachete livrate pe datele tale. Măsurile de bun-simț sunt simple.

  1. Nu trimite poze cu buletinul pe aplicații de mesagerie sau pe e-mail decât unui destinatar pe care îl cunoști și care are motiv legitim să îl primească.
  2. Scrie pe copie scopul și data, de exemplu „doar pentru contractul X, data Y”, ca documentul să nu poată fi refolosit în alt scop.
  3. Nu lăsa actul în gaj și nu accepta ca cineva să îl rețină la recepție sau la închirieri, dacă nu are temei legal.
  4. Distruge copiile inutile, nu le arunca întregi.
  5. Urmărește-ți conturile și semnalează banca dacă apar produse pe care nu le-ai cerut.

Mai multe detalii despre copii și despre refuzul întemeiat găsești în Copia buletinului: când o dai și cum o protejezi.

Se poate schimba CNP-ul?

CNP-ul rămâne același toată viața, chiar dacă îți schimbi numele, domiciliul sau fotografia din act. Există doar situații rare în care codul se modifică, de exemplu la corectarea unor date de stare civilă, la schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească sau în anumite cazuri de adopție. În toate acestea, modificarea se face prin autorități, nu la cererea simplă a persoanei.

Dacă observi o greșeală în CNP-ul de pe un act, nu o corecta de mână și nu folosi actul așa. Mergi la serviciul de evidență a populației sau la starea civilă, în funcție de documentul greșit, și ceri rectificarea. Informații despre pașii pentru actul de identitate le găsești în Cartea de identitate: eliberare și preschimbare, ghid complet, iar dacă greșeala vine din certificatul de naștere, vezi Duplicatul certificatului de naștere: unde și cum îl ceri.

Pe aceeași temă, citește și cartea electronică de identitate: ce este și cum o obții.

Întrebări frecvente

CNP-ul și codul de pe buletin sunt același lucru?

Nu. CNP-ul este un cod personal care nu se schimbă, în timp ce seria și numărul buletinului sunt datele actului și se schimbă la fiecare act nou.

Pot afla vârsta unei persoane din CNP?

Da, din cifrele 2–7 se citește data nașterii, combinată cu prima cifră care arată secolul. Tocmai de aceea un CNP trebuie tratat ca dată personală.

Am dat CNP-ul pe un site nesigur. Ce fac?

Urmărește-ți conturile bancare și notificările de la furnizori și, dacă apar contracte necunoscute, anunță banca și poliția. Poți cere și informații despre produsele încheiate pe numele tău.

Un angajator are voie să-mi ceară CNP-ul?

Da, după angajare, fiindcă este necesar pentru contractul de muncă și pentru declararea ta. La un simplu interviu, însă, de obicei nu este nevoie să îl dai.

Cum aflu dacă un CNP este valid?

Poți refaci calculul cifrei de control cu șirul 279146358279 sau poți folosi un validator de încredere. Nu scrie însă CNP-ul real pe site-uri necunoscute.

↑