Phishing cu numele instituțiilor: cum recunoști mesajele false

Phishingul este o tentativă de fraudă în care cineva se dă drept o instituție de încredere, precum fiscul, poliția, un curier sau banca, ca să te determine să-i dai date sau bani. În România, mesajele care imită platforme publice, cum sunt ghiseul.ro, ANAF sau Poliția Rutieră, circulă constant prin SMS, e-mail și aplicații de mesagerie. Nu te protejează inteligența, ci câteva obiceiuri simple aplicate de fiecare dată.

În paginile următoare afli cum arată cele mai des întâlnite scenarii, ce semne de avertizare se repetă, ce verifici înainte să reacționezi și ce faci pas cu pas dacă ai apăsat deja pe un link sau ai trimis date. Tehnicile se schimbă, dar principiile de apărare rămân aceleași.

Cum arată un mesaj fals care imită o instituție?

Mesajul fals imită tonul oficial și creează presiune: ți se spune că ai o amendă, un colet blocat, o rambursare de primit sau un cont care va fi închis. Scopul este să acționezi repede, fără să verifici. Toate variantele au în comun o cerere de a apăsa un link, de a suna un număr sau de a transmite un cod.

Observă că sumele cerute sunt adesea mici. O plată de câțiva lei pare banală, dar scopul real este obținerea datelor cardului, nu suma în sine.

De ce funcționează escrocheriile acestea?

Funcționează pentru că se bazează pe frică, grabă și pe faptul că majoritatea oamenilor chiar au obligații față de instituții. Un mesaj care pare plauzibil la momentul potrivit, de pildă când tocmai ai depus o cerere, poate păcăli pe oricine. Rușinea de a fi fost păcălit nu ajută; important e să acționezi repede după.

Care sunt semnele care dau de gol un mesaj?

Un mesaj suspect are aproape întotdeauna cel puțin unul dintre semnele următoare. Nu e nevoie să le întâlnești pe toate.

• Urgența: „în 24 de ore”, „ultima notificare”, „acces blocat imediat”.
• Adresa ciudată: linkul nu duce către domeniul oficial, ci către unul asemănător, cu litere în plus, cratime sau extensii neobișnuite.
• Expeditor necunoscut: număr de telefon obișnuit sau adresă de e-mail dintr-un serviciu gratuit, nu domeniul instituției.
• Cerere de date sensibile: parolă, cod primit prin SMS, date complete ale cardului, copie după act.
• Greșeli de limbă sau diacritice lipsă: nu în toate cazurile, dar frecvent.
• Ton prietenos exagerat: „felicitări, ai câștigat”, „ți s-a aprobat un ajutor”.

Atenție: codul primit prin SMS de la bancă sau de la o platformă nu se comunică nimănui, nici „angajaților” care sună. Este cheia contului tău.

Pentru platformele statului, vezi cum arată un parcurs real în plata taxelor pe ghiseul.ro, ca să recunoști diferențele față de un site-imitație.

Ce faci când primești un mesaj suspect?

Nu apeși pe linkuri și nu răspunzi. În schimb, verifici direct, pe canalul oficial, dacă mesajul este real. Procedura e scurtă și te scutește de multe probleme.

1. Nu deschide linkul și nu suna numărul din mesaj.
2. Tastează tu adresa oficială a instituției în browser sau deschide aplicația instalată din magazinul oficial.
3. Intră în cont și verifică dacă există acolo vreo notificare sau obligație.
4. Dacă nu găsești nimic, mesajul este fals; șterge-l.
5. Raportează-l, dacă platforma ta de mesagerie are opțiune de raportare a spamului.

Această metodă funcționează chiar dacă mesajul arată foarte convingător. Dacă ai cont la fisc, Spațiul Privat Virtual este locul în care verifici dacă există ceva real, nu mesajul primit.

Cum verifici dacă un site este cel oficial?

Verifici adresa din bara browserului, nu numele afișat în pagină. Adresele instituțiilor publice se termină, în general, în „.gov.ro” sau în domenii cunoscute ale instituției, iar paginile de plată se încarcă pe domeniul serviciului respectiv. Orice variantă cu litere schimbate, cu prea multe cuvinte sau cu extensii neobișnuite este suspectă. Un articol dedicat acestui subiect este cum verifici dacă un site public este oficial.

Mai multe lucruri care te ajută:

• lacătul din bara browserului nu garantează că site-ul este onest; arată doar că legătura este criptată;
• nu salva parolele platformelor statului în browserul unui calculator folosit de alții;
• dacă ai dubii, caută instituția pe un motor de căutare și intră de acolo, comparând adresa cu cea din mesaj.

Ce faci dacă ai apăsat deja pe link sau ai dat date?

Acționezi imediat, pentru că timpul contează mai mult decât orice. Nu aștepta să vezi dacă se întâmplă ceva.

1. Dacă ai introdus date de card, sună banca și blochează cardul.
2. Dacă ai dat parola unui cont, schimbă-o de pe un dispozitiv de încredere și, unde se poate, activează autentificarea în doi pași.
3. Dacă ai comunicat un cod primit prin SMS, anunță imediat banca sau platforma respectivă.
4. Dacă ai trimis copii după acte, fii atent la mesajele următoare; datele pot fi folosite pentru alte tentative.
5. Fă o sesizare la poliție, mai ales dacă ai pierdut bani, și păstrează captura de ecran a mesajului.

Pentru pașii după compromiterea unui cont de pe o platformă publică, detaliile sunt în articolul despre conturile de pe platformele statului. Dacă ți-au fost expuse documentele de identitate, vezi și pașii în cazul pierderii sau furtului actului, pentru a înțelege ce pași urmează dacă actul poate fi folosit abuziv.

Cum îi ajuți și pe cei din jur?

Cei mai expuși sunt de obicei oamenii care nu folosesc des serviciile online: părinții și bunicii. Explică-le regula simplă: nicio instituție serioasă nu cere parole sau coduri prin telefon, iar orice mesaj cu urgență și link se verifică la o persoană de încredere. O discuție de cinci minute poate preveni o pierdere serioasă.

Pe aceeași temă, citește și serviciile publice online: ghid detaliat al platformelor.